Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Sunt de acord

Meniu
Accesibilitate
Contact

Satele comunei: Cozia

Spre Cozia
Spre Cozia

Cozia

Satul a luat fiinta pe valea paraului Cozia, care ar fi dat numele mosiei si satului. Cuvantul "cozia" isi are originea in slavul kosa - capra. Pasunea de pe valea paraului oferea, probabil, conditii pentru cresterea oilor si caprelor. Este insa posibil ca el sa provina si din tatarul kos-nuca, dealurile din jurul paraului puteau sa fi fost acoperite cu plantatii de nuci, care si astazi se gasec aici in conditii naturale de dezvoltare.

Dupa interpretarea unui document din anul 1421, satul exista la acea vreme, fiind locul de intalnire dintre domnitorul Alexandru cel Bun si trimisul regelui Frantei, Carol al IV-lea. Actul de atestare documentara dateaza din anul 1455, cand Petru Voievod daruieste lui pan Duma Micaci loc pe paraul Cozia, langa prisaca manastirii, ca sa-si intemeieze sat. Pan Duma Micaci, probabil primul proprietar al satului, isi avea demult aici asezarea.

In decursul anilor satul Cozia a trecut in proprietatea multor persoane, dupa cum reiese din documente. In anul 1830, in Cozia erau 174 de locuitori, din care 166 erau birnici, satul avea o biserica cu hramul "Sfintii Voievozi", slujita de trei preoti si patru dascali. Erau un numar mare de mori, se practica carausia, prin apropiere trecand drumul Husilor, in plus mai era o mare bogatie: padurea. Aceste lucruri au determinat cresterea numarului de locuitori, in anul 1930 ajungand la 1.184 de suflete.

Din punct de vedere administrativ, Cozia a facut parte din tinutul Iasului, ocolul Branistei, pana la organizarea administrativ-teriroriala din perioada 1832-1862, cand trece la Tinutul Falciu, Ocolul Podoleni. A fost sat care a apartinut comunei Covasna, Raducaneni sau Cozia, pentru ca din anul 1950 sa ramana sat al comunei Costuleni.