Istoria asezarii Comuna Costuleni este așezată în S-E jud. Iași, la vestul bazinului Prutului, pe malul drept al râului Jijia, la estul Podișului Moldovei și la 28 de km sud de orașul Iași. Cu o suprafață de 70, 11 km2 sau 7011 ha, se situează în rândul comunelor de mărime medie ale jud. Iași. Ea are în componență patru sate, centrul de comună fiind satul Costuleni, așezat relativ în centrul teritoriului comunei și satele Covasna, Cozia și Hilița. De-a lungul anilor, în urma cercetărilor arheologice și din studiul materialelor arheologice găsite pe teritoriul satelor comunei Costuleni, s-a constatat că acest teritoriu a fost locuit încă din paleoliticul superior și până în sec. XV când apare prima atestare documentară a satelor. Astfel, în situl arheologic Dealul Hiliței, al satului Hilița, s-a descoperit o așezare gravettiană, din paleoliticul superior, cu piese de silex, un vârf de săgeată din epoca bronzului timpuriu și un fragment de amforă romană, iar în situl arheologic al satului Cozia s-a descoperit o așezare hallstattiană sub forma a două bordeie, inventarul arheologic fiind format din ceramică fragmentată și unelte (un răzuitor de silex, o piatră de ascuțit din gresie și două fusaiole din lut); tot la Cozia s-a descoperit un pumnal scitic tip akinakes. De asemenea, în situl arheologic al satului Covasna Curături, s-a descoperit așezări pe mai multe niveluri, cultura Hallstatt/ La Tene ( sec. IV-II a. H), epoca romană (sec. II-III d. H), cultura Dridu (sec. VIII- X) și epoca medievală (sec. VII-XVIII). Comuna Costuleni a făcut parte din Braniștea Domnească, un teritoriu la sud de orașul Iași, format din vreo 19 sate, care a fost un teritoriu prețios pentru domnia Moldovei deoarece șesul Braniștei asigura fânul pentru curtea domnească de la Iași, dealurile aveau multe prisăci asigurând aprovizionarea cu miere și ceară, iar pe malul Jijiei erau mori de apă. Atestarea documentară a satelor comunei au avut loc începând cu sec. al XV-lea, când Alexandru voievod în anul 1454 donează o prisacă Mănăstirii Neamț, pentru satele Covasna și Cozia, pentru Cozia ar mai fi și anul 1455; pentru satul Costuleni anul atestării documentare este 1603, iar pentru Hilița 1636, potrivit documentelor vremii. Satele comunei Costuleni au fost la începuturi sate mănăstirești, de clăcași, aparținând pe rând mănăstirilor Neamț, Humor, Sucevița, Dobrovăț și Mitropoliei Moldovei, dar apoi și boierești, în urma daniilor făcute de domnitorii Moldovei. Cartea de vizită a comunei Costuleni o constituie, desigur, stăpânirea vremelnică a moșiei Hilița de către omul de stat, pașoptist, publicist, Mihail Kogălniceanu, în perioada 1835- 1855. Marele om de stat a fost surghiunit la Hilița în noiembrie 1844, de către domnitorul Mihail Sturdza și a lăsat bisericii din Hilița un potir cu inscripția: Dat bisericii din Hilița de maiorul Mihail Kogălniceanu, 10 martie 1844. La Hilița se mai păstrează un vechi conac boieresc din sec. XIX în care ar fi stat Kogălniceanu, iar la Cozia un conac al boierului Săulescu de începutul sec. XX. Relieful este format din dealuri la vestul teritoriului, cu altitudini de peste 300 de m (dealurile de pe platourile satului Hilița), la sud altitudinile sunt mai mari, 350m- 415m, dealurile satului Covasna și Cozia. Aceste dealuri au versanții acoperiți cu păduri de foioase, pomi fructiferi și vii. Relieful coboară la est cu șesul aluvionar al Jijiei, de întindere relativ mai mică, față de restul teritoriului, în mare parte cultivat cu cereale. Apele de pe teritoriul comunei fac parte din bazinul hidrografic al râului Jijia, râu care trece pe la estul comunei. Pâraiele au debite destul de reduse, astfel, pârâul Covasna, izvorăște din Dealul Fundul Covasnei și adună pârâiașele de pe Valea Mărturiei, Valea Hiliței, Valea Rotari și Marcociul, apoi se varsă în Râul Jijia. Pârâul Cozia, de asemenea izvorăște din Dealul Teiul Strâmb și se varsă tot în Jijia. . Majoritatea populației din comuna Costuleni este de religie ortodoxă, iar primele biserici au apărut începând cu sec. al XVII-lea în satul Covasna pe valea Mărturiei. În satul Costuleni, pe la 1795 era sfințită biserica din lemn; la Cozia pe la 1796 a fost construită o biserică din bârne de către boierul Răducanu Rosetti, iar în satul Hilița prima biserică a fost construită în anul 1805, din chirpici . În prezent cea mai veche biserică este la Costuleni, care a fost sfințită în anul 1859 de boierii Tacu, fiind și monument de arhitectură. Prima școală a apărut în satul Costuleni la 1858 și se numea Școală Publică, fiind frecventată de 43 de elevi din mai multe sate. Școala din Covasna s-a înființat în anul 1864, iar pe la 1875 școala este vizitată de revizorul școlar Mihai Eminescu. La Hilița prima școală se înființa în anul 1895 cu un număr de 34 copii, iar la Cozia în anul 1896. Cursurile acestor prime școli se țineau în unele gospodării țărănești în condiții destul de precare, conform registrelor de inspecțiune. Acum sunt școli în cele patru sate, modernizate conform standardelor europene. Începând cu sec. XVII principalele ocupații ale oamenilor au fost albinăritul, creșterea animalelor, vânătoarea, plugăritul. Mai târziu au apărut unele meșteșuguri cum ar fi împletitul coșurilor de răchită, țesutul covoarelor și a îmbrăcămintei, rotăria, lemnăria. În anul 1902 în satul Covasna funcționa o societate de economie numită Măgura cu un număr de 33 de membri. Încă din anul 1636 pe Jijia, la Costuleni funcționau mori de apă, ca mai târziu în fiecare sat să fie mori cu aburi. Începând cu anul 1964 la Costuleni a funcționat un centru de vinificație cu dotări moderne pentru acea vreme. După desființarea CAP-urilor în anii după revoluție, au fost înființate ferme agricole de către persoane fizice dotate cu utilaje moderne pentru lucrul pământului, cât și pentru recoltare. Tradițiile din zona Costuleni s-au păstrat și transmis mai departe în special țesăturile constând în lăicere, macaturi, țoale, pânzături, confecționarea de costume populare. Diversitatea lor în cele patru sate este remarcabilă și se păstrează și astăzi, motivele decorative fiind cele geometrice și flori stilizate în culori vegetale. Un obicei care se păstrează și astăzi, în satul Covasna este de Anul Nou, când toată suflarea satului se adună în centru și apoi împreună cu fanfara și primarul comunei, se merge la casa parohială pentru a ura preotul paroh. În ultimul timp această tradiție s-a reînnoit și în satul Hilița, precum și în celelalte sate ale comunei.
